CAPI și CATI reprezintă pilonii fundamentali ai cercetării cantitative moderne. Aceste metode permit colectarea sistematică a datelor pe eșantioane reprezentative, utilizând tehnologie digitală pentru control, validare și consistență logică. Prin CAPI și CATI se asigură rigoare metodologică, acuratețe statistică și comparabilitate în timp.
Interviul asistat de calculator a apărut ca răspuns la limitările chestionarelor pe hârtie. Automatizarea filtrelor logice reduce erorile umane. Controlul timpului de răspuns permite detectarea inconsecvențelor. Validarea automată a variabilelor crește calitatea setului final de date.
În designul cercetării, alegerea metodei depinde de obiectiv, populație și complexitatea instrumentului. Un studiu național utilizează de regulă un eșantion de aproximativ 1100 respondenți, oferind o marjă de eroare statistică de aproximativ ±3% la un nivel de încredere de 95%.
Cercetările naționale utilizează eșantionare probabilistică multistadială. Se aplică stratificare după regiune, mediu de rezidență și dimensiune localitate. Selecția gospodăriilor și a respondenților este aleatorie.
În proiecte exploratorii sau studii B2B, pot fi utilizate metode non probabilistice. Selecția se bazează pe criterii prestabilite. Reprezentativitatea este înlocuită de relevanță segmentată.
Interviurile față în față sunt recomandate pentru subiecte sensibile, precum intenția de vot, comportamente financiare sau percepții sociale. Ele permit construire de raport interpersonal. Oferă context și clarificare.
Sunt preferate pentru chestionare lungi, peste 30 minute. Permite utilizarea materialelor vizuale. Asigură includerea populației cu acces limitat la telefon sau internet.
Interviul telefonic este eficient pentru monitorizări rapide. Studii de satisfacție. Evaluări post-serviciu. Sondaje scurte de opinie.
Este recomandat pentru chestionare de 10–20 minute. Reduce costurile operaționale. Permite colectare accelerată a datelor.
Controlul calității este integrat în toate etapele procesului. Se utilizează verificări automate de consistență. Se monitorizează durata interviului. Se aplică recontactări telefonice pentru validare.
În cazul interviurilor din teren, se utilizează localizare GPS. Se aplică verificări audio pentru un eșantion aleatoriu. Se analizează distribuția variabilelor pentru detectarea deviațiilor statistice.
Datele colectate sunt procesate în SPSS, STATA, R și Python. Se aplică ponderare pentru ajustarea distribuției eșantionului. Se construiesc modele inferențiale.
Metodele utilizate includ regresie liniară, regresie logistică, regresie multinomială, analiză factorială exploratorie, analiză factorială confirmatorie, analiză cluster, analiză discriminantă, modele de tip logit și probit, modele de echilibru structural, analize de corelație parțială.
Se aplică teste de semnificație statistică, intervale de încredere, validare prin bootstrap și modele predictive.
Vizualizarea este parte integrantă a interpretării. Graficele comparative, hărțile tematice și dashboard-urile interactive facilitează înțelegerea relațiilor dintre variabile.
O analiză corectă nu înseamnă doar calcul statistic. Înseamnă structurarea concluziilor astfel încât decidentul să înțeleagă implicațiile.
Rapoartele includ descriere metodologică detaliată, distribuții ponderate, analize comparative, interpretări strategice și scenarii de evoluție.
Se construiesc concluzii aplicabile, nu doar rezultate numerice. Accentul este pus pe relevanță practică.
Abordarea noastră combină rigoarea academică cu orientarea strategică. Aplicăm metode statistice profunde și validare multiplă. Interpretăm datele în context economic și social.
CAPI și CATI devin astfel instrumente de decizie, nu simple exerciții tehnice. Datele sunt transformate în argumente clare. Analiza devine fundament pentru poziționare și diferențiere.